Altceva.

Si am facut si un pacat:
Am crezut ca pot sa scap..
Am crezut ca pot sa uit
De drumul tau, de drumul lui
Sa fim doar noi, doar eu si el
Doar eu si drumul peste cer.
Zburand deasupra unui nor
Uitat de mult pe vant domol..
Si am crezut ca pot sa uit
De diferenta mea si-a lui
Cea de care m-am ferit
Sperand ca nu tre' sa o-nghit..
Sperand ca pot sa scap de ea
Cum am scapat de viata mea -
Murind de fiecare data
Cand tu ai spune "pe-altadata" ..
Si am crezut ca pot sa scap
Fara nevoia mea sa trag
Un glont in tampla mea cea dreapta
Fara a sti ca eu sunt moarta..
Moarta printre voi, cei vii,
Voi, cu vise foarte gri,
Cei ce se chinuie sa scape
De un destin adus pe ape.

Oarecum trist.

E trist sa sti ca tu nu crezi
In soapta, ura, ce nu vezi -
In clipa moarta de acum,
Sau cea trecuta, cea din fum..
Nu ma cunosti...
Nici eu nu ma cunosc..
Uitata parca in mormantul prost
Incerc sa ies in fata ta
Sperand mereu sa caut calea
Catre intunecare si dispret
Si-ntr-un final sa nu ma ierti-
Si as putea scapa de tine..
Si as putea scapa de mine..
Si as putea scapa de noi.
De timpul vechi, de timpul de apoi..
Si poate vrei sa vezi arzand
Trecutul nostru, cel flamand.
Trecut uitat demult in umbra
Crezand ca poate sa-mi raspunda
Copilaria ta cea mult prea sumbra.
Si ura ta mereu nascand
Un sentiment pierdut in vant
Un sentiment de stranie iubire
Pentru o fiinta moarta tie..

Ce mai conteaza.

E oarecum timpu' ca totu sa se uite.
Sa ma culc si sa-mi fie prea lene sa ma mai scol.
Sa vad cat pot sa stau intinsa pe pat, singura, acolo, undeva, si sa numai ascult de nimeni si nimic.
Sa ma regasesc din nou in muzica si sa scriu tot ce ma intereseaza.
Sa privesc din nou universul prin aceiasi ochi minusculi si caprui de alta-data.
Sa il privesc asa cum e el, exagerat, putrezit si nepasator.
Sa astept apocalipsa si sa mor.
Sa vad moartea si sa o scuip.
De data asta, sa stiu unde ma duc si sa am un scop.
Numai am trecut, imi fac noi prieteni si nu ma mai intereseaza chestiile mult prea neinteresante, apasatoare, inutile.

E nou, ba.

E ceva nou, la care multi se gandesc si de care prea multa lume uita.
E ceva din tot, unde doar minimum e maxim.
E ceva ce tu nu vei descoperi, ceva ce face parte din nimic.
E un cuvant vrajit ce te duce sus undeva, e culoarea care te duce spre mare, e cerul.
E tot ce exista si tot ce va exista.
E universul cu toate lucrurile marunte si inutile pentru tine.
E copilaria pe care tu ai pierdut-o, fraiere.
E o paleta a pictorului unde toate creatiile mele se transforma in culori .
Se amesteca de parca ar fi intr-un razboi.
Nici eu nu stiu ce vreau.
Nu stiu ce sunt.