desigur.

ultima noapte impreuna a fost un dezastru total, o catastrofa.
Plecasei fara sa-mi spui de ce, cand te intorci, daca vei suna, sau ma vei mai iubi vreodata.
Nicio imbratisare, niciun sarut, nu meritam nimic.
Spuneai ca tot ce trebuie sa stiu voi afla altadata, e destul timp.
Nu am fost lamurita, nici acum nu sunt.
Te vedeam doar cum te scufunzi in puritatea negrului.
Nicio explicatie, nimic.
NIMIC, intelegi?
Iti vedeam spatele pe care il imbratisam de fiecare data cand te vedeam.
Pe care imi lasam mainile sa se odihneasca.
Spatele pe care saream cand era cald afara.
Bocancii aia jegosi care au trecut printre'atatea.
Si blugii. Preferatii mei. Si acu' plecau, numai aveau nevoie de mine.
Ramasesem doar sa-ti privesc paru' tau lung cum imi taie respiratia.
5 minute printre oameni necunoscuti, asteptandu-te.
Sperand ca te vei intreba daca "proasta aia o fi plecat".
Eu cu ce am ramas?
Cu un simplu "azi voi pleca. ma intorc curand. iti promit, sunt langa tine" .
Nu te vad, dragule.
Nu te simt.



Te astept.