oh, cat de dor ii era.
te rog, nu-mi mai bea fericirea.
Oh, cat ti-a iubit tristetea alungata catre cer de'o simpla umbra.
Apoi, tot ea trebuia sa-si dea seama ca n-a existat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Eu.
- Malina.
- Bucuresti, Romania, Romania
- Nici nu vreau sa am dreptate. In mare parte a timpului sunt un nimic. Nu sunt buna de nimic, nu fac nimic, nu scriu nimic. Practic, nu exist. Insa in rest, sunt cineva. Pentru 10 secunde, o ora, o viata - sunt cineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu