Sa ma prezint.

Sunt Malina. Am 14 ani, o moarte sigura, niste ganduri si scrisori. Am cativa prieteni, multe cunostinte si mi-e dor. Vreau sa iubesc, imi place sa iubesc, cum as putea nega asta? Dragostea se imbunatateste pe zi ce trece. Nu suport o anumita fiinta, mi-e greu sa o vad in fiecare zi, dar trebuie. Am trei bebelusi. Ma iubesc, cum spune Ilinca: "pai bai, noi traim de 14 ani cu noi insine, si vom mai trai o viata. Normal ca ne iubim pe noi cel mai mult". Nu suport sa ma gandesc ca voi mai creste un an. Nu ca mi se duce viata de rapa, sunt fericita cu ea. Doar pentru ca nu imi place cum suna "15". Deci s-ar putea sa ma gasiti spunand ca am "14 si vreo 12 luni". Am scris poezii, am scris multe la viata mea, ce-i drept. Am un aparat benq e800 pe care il cheama Dima. Am o bunica pe care o iubesc. Am o sora metalista, cu care, spre surprinderea mea, ma inteleg in ultimu' timp. Am sansa sa ajung cineva. Am niste sperante. Am multe amintiri imprastiate prin toata tara. Nu imi amintesc tot trecutul meu. Uit multe persoane cu care, totusi, am facut ceva. Sper sa-mi iau bocanci week-endu' urmator. Am o cutie cu amintiri! Am camasa lu' Boggy, de care el habar nu are. Am un parfum intiparit in minte. Imi place numele meu. As vrea sa fiu indragostita, nu vreau sa-mi irosesc anii fara sa fiu indragostita. Nu caut fericirea, o am in palme, in vene, in plamani. Am citit niste carti, ca tot omu'. O sa mai citesc. Am multe de invatat. Am inceput sa vorbesc mai mult. Imi plac senvisurile. Asta sunt eu. Ce voi fi, nu vreau sa aflu.