Catre mine.

Pentru acea "leapsa".

Draga mea,

Nu voi incepe sa-ti spun ce vei pierde, ce vei schimba, cui vei provoca dureri.
Nici macar nu te intereseaza, sti doar.
Nu vreau sa-ti spun despre nimic altceva decat iubire.

Sa sti, iubito, ca moartea lui nu a insemnat nimic altceva decat o pierdere de vreme. Viata lui a fost posomorata, trista; inafara faptului ca te-a creat, a fost un gunoi. Si ar fi continuat sa fie asa. Si ma bucur ca nu vei da niciodata vina pe tine, nu te vei intreba "ce s-a fi intamplat daca.." . Nici macar nu ai simtit vre-un lucru' strain cand ai aflat ca el numai e. Nu e nepasare. E realitatea, stiai de pe atunci ca viata nu se rezuma la ce facea el.

Nu-ti nega visele, nu incerca sa le transformi in ceva ce nu sunt. Si nu cauta in ele sensuri ascunse, sunt doar ineptii

Niciodata nu vei mai privi soarele cu aceeasi privire.
Niciodata nu vei mai vedea zambetu' cerului colorandu-ti parul.
Nu vei mai muri cand el iti va spune ca totul se rezuma la doi.
Nu-ti va mai pasa daca va fi mort, sau daca lui ii pasa.
Nu-ti va mai pasa de fericire impachetata, primita cadou de la o veche cunostita numita Timp.
Nu-ti va mai pasa ca incetezi sa iubesti.
Nu-ti va mai pasa ca vei avea un singur prieten adevarat.
Nu-ti va mai pasa de nimic.

Asta daca incetezi sa-l mai iubesti.

Deci continua, draga mea, continua sa iubesti. Ascunde-te dupa umilul sentiment de fericire.
Gandeste-te ca esti moarta, nu incerca sa pari altceva.

Cam atat am sa-i spun "eu"lui meu trecut.