Ea nu mai stia cum sa se opreasca. Nu vroia. Pentru el deja era o povara, nu mai suporta sa o aiba si pe ea pe cap. Nu mai avea nevoie de iubirea ei tacuta.
Nici nu vreau sa am dreptate.
In mare parte a timpului sunt un nimic. Nu sunt buna de nimic, nu fac nimic, nu scriu nimic. Practic, nu exist. Insa in rest, sunt cineva. Pentru 10 secunde, o ora, o viata - sunt cineva.
Un comentariu:
O seara frumoasa iti doresc!
Trimiteți un comentariu